SECRETUL UNEI CARTI – Maria Eugenia Olaru: „Ţipăt“

Volumul Ţipătul înstelare sonoră cuprinde o perioada de creaţie de aproape opt ani 1992-2000. Se cuvine menţionat că în sensul său izvorât din limbajul popular al zonei româneşti centrale şi de nord-vest, (Transilvania, M-ţii Apuseni), „a ţipa” înseamnă a te nevoi, a urca un deal, o culme, a te arunca asupra unui lucru cu stoicism şi tărie (ex. ţipi trei culmi şi ajungi la moară, ţipă-te pe el şi-l apucă! etc). Ideea de bază, de la care a pornit creaţia volumului Ţipătul înstelare sonoră, a fost aceea de revigorare a limbajului, sărăcit atât de mult în perioada comunistă şi post-comunită încât cuvintele îşi pierdeau cu uşurinţă adevăratul înţeles profund şi în mare pericol şi astăzi datorită facilului limbajului cotidian. Am încercat să realizez lucrul acesta considerând că implicarea artei în viaţa individului trebuie să fie constructivă, ziditoare şi dragostea de frumos este prezentă în sufletele tuturor oamenilor. Cinismul cu care uneori se abordează cuvintele este tocmai efectul pierderi sensului adevărat al Cuvântului. Am considerat că într-o perioadă în care valorile fulgurante defilează rapid prin sufletele oamenilor (afluxul de informaţii abundente, şi nu de puţine ori false, creează false valori şi false lumi) o întoarcere spre doar una dintre esenţele actului de creaţie, Iubirea Dumnezeiască, va naşte conflicte individuale destul de puternice cititorului pentru căutarea de sine, dar va oferi si o cale pentru rezolvarea lor. Este cert că nu se poate zidi societatea fără a zidi individul! >>>>