Julia Maria Cristea ,Viena : „De ce am scris această carte“

Cuvant pentru aparitia cartii ” Timp si Sarbatoare ” 
Tatălui meu, căruia îi datorez tot ceea ce însemn, structura mea sufletească, credinţa şi mai ales felul de a privi şi a înţelege oamenii şi viaţa.
Publicarea acestei cărţi m-a bucurat enorm dar m-a şi speriat puţin, deoarece mi-a stârnit un noian de intrebări la care nu pot să răspund.
Oare summum-ul acestor articole publicate într-un ziar virtual, al românilor de pretutindeni reprezintă un tot unitar? Am reuşit sa conturez cât de cât, sumar chiar, uriaşele resurse de sensibilitate, căldurä şi poezie a sufletului poporului nostru? Suntem poate singura naţie care pentru fiecare moment al vieţii – trist sau fericit, are infinit de multe cântece, versuri şi muzică născute din prea plinul trăirilor.
De la tatăl meu am auzit atât de multe. Cânta minunat şi de bucurie şi de jale. Doinele lui îţi rupeau sufletul şi deşi eram copil plângeam de emoţie, căci pe atunci nu ştiam ce însemna tristeţea. Nimeni ca el nu trăia atât de intenspricesnele, cântate în biserica Casa Domnului-din Blaj, unde şi acum există lângă altar, strana pe care e pusă o plăcuţă de alamă cu numele familiei – Dr. Av. Constantin Dinu Olteanu.
Au trecut zeci de ani de atunci şi tot îmi amintesc cuvintele celei mai frumoase Pricesne, care mi-a rămas pe retina sufletului ca un adevărat îndreptar de viaţă. O redau aici, deoarece nu cred că există un ardelean, care să nu fi auzit această adevărată >>>>>Julia Maria Cristea