~ Ioan Miclău: „Arhiva anilor trecuţi“

11 IUNIE, 2004
O  ZI  LA  BIBLIOTECA „MIHAI EMINESCU”- CRINGILA, N.S.W
Aceasta  dimineata frumoasa  de  Ciresar,  luna cireselor si bucuria copiilor, era pentru mine inceputul unei zile  incarcate de evenimente. Ziua de 11 iunie, cadea tocmai de sarbatoarea Sfintilor Apostoli Vartolomeu si Varnava,  era zi de Vineri, data anuntata de un grup de cititoare romance din Sydney,  a  vizita  biblioteca „Mihai Eminescu”.
Era si este de fapt in obiceiul meu,  a ma  trezi  devreme  si a-mi pune in ordine treburile prin gospodarie,  dar acum  se anunta a fi o zi cu totul speciala. Cititoarele aveau sa soseasca cu masina, iar dupa cum era si de inteles,  dadura dumnealor telefon cu o zi inainte,  dar ora  sosirii nu putea fi data cu precizie.  Doamna Cornelia Toma, proprietara masinii, m-a asigurat ca intre orele 9 si 10 dimineata,  cu siguranta vor ajunge.  Oricum, un drum de 100km, ce era de parcurs, dovedea cu prisosinta dragostea  romancelor noastre pentru  o carte romaneasca !
Ma uit la ceas, ma uit in susul  strazii ! Hmm. E ora  zece trecut! Nimeni. Suna telefonul. Alerg, ridic receptorul , raspund:  „Daa, eu sunt !   „Oo! Nici un necaz, se intampla, si eu  mai gresesc strazile uneori mergand spre Sydney”.  „Dar unde sunte-ti ?  ” O.K, langa  firma Brambles. Stati pe loc, vin imediat acolo”. Mi-am scos masina din garaj, si in cateva minute am fost la locul respectiv. Intradevar o mare bucurie si fericita intalnire. In  spatiul firmei, ma asteptau cele 4  romance, frumusele ca niste cirese din luna Ciresar. M-am prezentat: Ioan Miclau, bibliotecar.  S-au prezentat si dumnealor: Cornelia Toma, Dorina  Bugariu Petre, Livia Rus Iancu, Victoria Subtirica.  Le-am rostit multumirile de rigoare, dupa care porniram, eu in fata,  urmat de  dumnealor foarte aproape. In cateva minute ajunseram la biblioteca „Mihai Eminescu”. Doamnele asteptau nerabdatoare sa vada minunea din Cringila. Eu, in fine, deschisei poarta larg, invitandu-mi  vizitatorii,  incepui a ma grozavi, cum ca  odata intrate in aceasta proprietate aici totul este romanesc, si florile si limba . Veni  in intampinare si nevasta-mea Florica, astfel incepea o zi de carte romaneasca. Intre timp, probabil de emotii
uita-i  sa inchid poarta. Imediat  doamna  Livia Rus Iancu,  se adresa plina de haz: ” Ia inchide dumita poarta, daca suntem numai romani, sa nu mai vina nimeni dupa noi”.
A fost un moment vesel, iar eu am inchis poarta.
Urcaram treptele, cam multe, fiind cladirea bibliotecii  separata, inconjurata de flori si verdeata,  carora cei drept, Florica acorda multa atentie sa fie udate  la timp. A fost acum randul doamnelor din Sydney,  sa-si  exprime aprecierile cuvenite, mie si  cartilor, fapt ce pot spune ca mi-au priit. Deci munca mea nu era chiar fara nici un folos! Deci prima impresie a  dumnealor a fost cat se poate de pozitiva. In ceea ce ma privea pe mine, receptia  era clara,  dupa titlurile cartilor dorite de dumnealor intelesei repede ca  am in biblioteca, nu orice simple cititoare, ci  romance culte, cu diplome universitare, profesoare, artiste. Istoria unei biblioteci  se aduna si in acel  „Registru de vizite” in care semneaza  vizitatorii si imprumutatorii de carti. Asa ca spre satisfactia cititorului meu, voi reda textual notarile de azi, date de vizitatoarele din  Sydney .
Colegele o invitara pe  doamna  Dorina Bugariu Petre, sa scrie prima o apreciere si
semnatura in registrul de vizite. Dorina este o pictorita profesionista, dar si o absolventa a doua Universitati, deci o valoare,  multumi ca  i se oferii  intaietatea !

11 iunie, 2004
„Dupa un drum lung, cu proiecte vechi de a veni la Cringila, la Biblioteca Eminescu, si nu in ultimul rand de vizita la familia Miclau, ma aflu aici impreuna cu un grup de
romance dornice sa vada cartile si oamenii cartilor !

Ne bucuram de ospitalitate, de caldura si carti. Asezarea printre coline a casei ne
odihneste, ne bucura. Ne bucura simplitatea lucrurilor, verva si omenia gazdelor. Ne bucura realizarile lor, aspiratiile, intelepciunea si harnicia lor. Ne bucura bucuriile lor,
devotamentul pentru litere si spiritul cartilor, nevoia de impartasire…  Ce poate fi mai
inplinitor ? Scantei de viata topite intr-o flacara romaneasca la Cringila !”
Cu pretuire,
DORINA BUGARIU PETRE
                                                            
„Dragostea si ospitalitatea cu care am fost primiti de familia Miclau in mica lor
Biblioteca in limba Romana, dar mare  prin valoare ei literara, m-a impresionat enorm.
Va doresc multa sanatate sa puteti continua aceasta activitate de promovare a limbii Romane in Australia „.

Cu multa dragoste
CORNELIA TOMA

„Cu multa placere, am reusit sa intalnesc o familie de romani in acest colt frumos de tara, romani ce ne-au oferit o ospitalitate de care aproape am uitat de cand ne-am stramutat pe alta emisfera.
Multumesc pt. primirea facuta, pt. cartile pe care am putut sa le imprumut, pt. momentele petrecute impreuna.                        

Cu drag
VICTORIA  SUBTIRICA

„Sunt asa departe de tara mea, de satul meu  Muresenii-Bergaului, jud. Bistrita-Nasaud, si adesea imi vine dorul, mare dor…!
Azi, 11 Iunie,04, in cateva ore stand la aceasta familie minunata Miclau, mi-a mai  trecut dorul, mi-am mai alinat durerea singuratatii din singuratate. Este asa de placut sa intalnesti iar romani de mare omenie. Am intalnit aici oameni care isi onoreaza neamul, isi cinsteste si onoreaza existenta.
Admiratie, respect si cele mai sincere urari de sanatate si putere de-a tine locul acesta
cat mai bogat in traire si viata romaneasca.      

Cu iubire,
LIVIA  RUS  IANCU

Din registrul  de vizite al bibliotecii s-ar putea scoate o carticica, scoasa din aprecierile si notarile personalitatilor trecute pe la  biblioteca „M.Eminescu” din Cringila. Dar o adevarata campioana a cetitului de carte romaneasca, aleasa dupa statistica de imprumut din „Registrul de imprumuturi”,  se evidentiaza familia  Maria si Catalin Hornarescu, tot din Sydney, solicitand carti in fiecare luna din cele 12 luni ale anului, si asta o face ani in sir. Cu regularitate  sustine cheltuiele postale, asa ca datoria mea este sa expediez si sa reprimesc cartile din biblioteca. Am  publicat in Revista „Iosif Vulcan”, de multe ori adevarate si sincere aprecieri harnicei  familii  atat de  iubitoare de cultura, literatura, istorie, etc.  Am primit la randu-mi, multe cuvinte de apreciere si incurajare din partea acestei familii !

Redau una dintre multele:
„Stimatei Redactii si deci dumneavoastra domnule Miclau, Va multumim pt. promptitudinea dumneavoastra in trimiterea cartilor  solicitate, cat si pentru recunoasterea noastra in daruirea pentru carte si comunitatea noastra din Australia.
Eu personal va stimez si apreciez realizarea dumneavoastra personala pe toate planurile iar talentul literar reliefat acum dovedeste ca sunteti „roman oriunde”.
Ura si gelozia altora care va sicaneaza munca si talentul, nu vor ajunge niciodata la
valoarea si pozitia dumneavoastra in cadrul comunitatii romanesti din Australia .
Cu stima ; Maria Hornarescu
07.10.2004

Lista de carti dorite:
-Emil Racovita – C.Matas si C.Ghica
-Dragostea e ca si-o raie -Dumitru Radu Popescu
-OPERE -Platon

Lista cititorilor de carte romaneasca se poate continua cu numele precum si aprecierile multor romani-australieni :
– Ben Todica, Mircea Culici, Ileana E.Marian, Liana Prundus, Cristina Tanase,
Corina Ionescu, Rodica Bud, Carmen Valceanu, Lucian Bozan, Rodica Suciu,
George Roca,Elena Maling,  Tania Miclau, Otilia Miclau,  Nelu si Teodora Porumb,
Pr. Ioan Vasile Prundus, Pr.Petru Ilie Petre, familia Ioana si  Grigore Sbarcea, si multi altii.
In unele situatii si ocazii de sarbatoriri onomastice, chiar am donat carti unor familii de romani, care la randul lor si-au manifestat iubirea pentru carte sprijinind bunul mers al
serviciilor bibliotecii. Ajutor substantial am primit din partea  dlui Laurentiu Fulga, editorul  revistei  „Spirit Romanesc”- Sydney, prin referirile prestigioase  aduse Bibliotecii „Mihai Eminescu”  Au  vizitat biblioteca  reprezentanti ai Ambasadei Romane din Canberra, si Consulatele Generale Romane din Sydney, aducandu-mi aprecierile  respective si incurajatoare. Multumind si stand pe verticalitatea mea , asa cum stau pana in  ziua de azi, imi vedeam linistit de familie si carte, de poezie, de studii, fiind un autodidact  desavarsit. Ajutor  de sprijin financiar nu mi s-a acordat niciodata, cei drept  nici nu am solicitat, multumindu-ma cu sprijinul romanilor-australieni, mai ales la  editarea  Revistei de Arta si Cultura „Iosif Vulcan”, care isi onoreaza aparitia si continutul intocmai  cu titulatura ce o  are, „de arta si cultura”.

IOAN MICLAU

2007

Anunțuri

Trackback URI

%d blogeri au apreciat asta: