De ce exista UNIVERSUL CARTILOR ?
” Si,totusi, in aceste vremuri tulburi , a venit ceasul sa aprindem focurile pe dealuri si sa dam de 
stire si celor din alte tinuturi ca vin navalitorii si ca portile cetatii li s-au deschis . In fata lor, noi venim nu doar cu “raul ” si cu ” ramul ” ci ,intai de toate , cu ” graiul”. E timpul sa dam glas nazuintelor noastre si sa ne spunem cuvintele de emotie, de bucurie si de incantare cand acel lujer fragil ce ne ingaduie sa traim dincolo de timpul ce ni s-a dat incepe sa se oranduiasca in cuvinte , devenind -ori dorind sa devina – o Carte .”
SCRIITORII ŞI CĂRŢILE LOR – ganduri de mai ieri
În aceste pagini puteţi citi puncte de vedere ale scriitorilor despre cărţile lor, apărute sau imaginate, pagini din „jurnale de creaţie“ şi fragmente din cărţi ce vor apărea curând:
- Adrian Munteanu: „Un nou volum «Ferestre în cetate» (sonete 4)“
- Ioana Stuparu: „Scriu ce şi cum îmi dictează sufletul“
- Gheorghe Postelnicu: „Drăguţa“ – din „minunata Adela“
- Petre Bucinschi: Pe masa mea de lucru se află noul meu roman intitulat „Păpuşile se răzbună“
- Octavian Sarbatoare: „Iubire în India“
- Trei scriitori vorbesc despre atelierul lor literar:Mary Deca ,Florinel Agafitei si Cristina Gabriela Nemeş
- Sorin Cerin: „Despre mine până la «Iubire»“
- Ion Gabriel Puşcă: „Răsărit în vest“, autor Lia Romanov, carte în curs de apariţie la Editura ZIP
- Nicolae Rotaru: „Al şaselea simţ“
- Doi poeţi despre atelierul lor literar:Olga Alexandra Diaconu si Dumitru Jompan
- Maria Eugenia Olaru: „Cortul de lână“
- Mihaela Mănescu: „Portret de femeie bizantină“
- Masa de lucru a prof. dr. Gh. Buzatu este o adevărată uzină de cărţi!
- Elena Buică „Atelier literar“
- Pavel Panduru: „O carte despre Coriolan Buracu“
- Nastasia Maniu: „Câteva priviri indiscrete în spaţiul creaţiei mele. Fiţi bineveniţi!“
- Cezarina Adamescu scrie o carte nouă – Întâlniri cruciale
- Dana Banu: „În atelierul meu“
- Lansarea noii cărţi a lui Mihai Târnăveanu
- Scriitorii despre cartea la care lucrează :Nicolae Rotaru , Ovidiu Oana , Florentin Smarandache
- Trei scriitori despre cartea la care lucrează :Dan Anghelescu , Ana Dobre si Ana Sarghie
- RECAPITULARI – Al. Florin Ţene: „Creaţia literară ca mod de viaţă“
- UN ROMAN IN CAUTAREA UNUI EDITOR – Gheorghe Postelnicu: „Tânărul Veronel: teme şi personaje“
- O CARTE IN PREGATIRE – Octavian Sărbătoare: „Mesagerii iubirii“
- CARTI NOI – Virgil Razeşu: „Prin Vămile Vieţii“
- LABORATOR – Anca Negru: Cărţi şi proiecte
- Elena Armenescu scrie o carte nouă – „Gânduri de utrenie“
- CE URMEAZA SA APARA – Marin Toma: Antologia „Dor de dor“
- Lansare de carte: Ileana Speranţa Baciu: „Aşteptând Salvatorul lumii în India“
- Ioan Bozac: Despre cărţile mele
- Mihai Andrei Aldea isi prezinta “Drumul spre Vozia” , un roman fantastic
- Ioan Miclău: „Restituiri şi aduceri aminte“
- Daniela Voiculescu: „Despre cărţile mele“
- Victor Martin: „Partidul de export“, un nou roman science-fiction
- SANTIER – Cezarina Adamescu: „Alena, prinţesa tristeţilor albe“
- O CARTE NOUA DESPRE LUCIAN BLAGA – Adrian Boeru: „Sinteza Creatoare“
- SECRETUL UNEI CARTI – Maria Eugenia Olaru: „Ţipăt“
- O poeta romanca si o carte de poezie se impun in Spania
- Ioan Barbu şi-a prezentat un recent roman la Paris
- Istorie şi poezie la Montreal – O lansare de carte de Ionuţ Caragea
- Inepuizabilul cărturar Alexandru Stănciulescu-Bârda a mai publicat un volum!
- Eugen Petrescu: „Bisericile de lemn din judeţul Vâlcea, valori ale patrimoniului spiritual românesc“
- Petrica Zamela: „O misiune spirituală şi culturală“
- O nouă carte de Luminiţa Zaharia
- Laurenţiu Dumitru în dilemă: „Alegerea unui titlu de carte (brainstorming)“
- Valentina Becart: „Drumul cărţii (scrisoare imaginară)
- Ioana Stuparu – Lansare de carte în 22 Făurar
- INTAMPINAREA SCRIITORULUI – Venerabilul Ioan Miclau , din Sydney (Australia) a publicat o carte noua
- SANTIER LITERAR – Cristian Petru Balan scrie o carte-unicat
- Grigore Arbore , un mare scriitor roman din Italia , vorbeste despre cea mai recenta carte a lui
- Adrian Botez a scris o carte senzationala : ” RUGURI . Romania sub asediu ”
- “CARTEA MEA CEA MAI IUBITA “- Violeta Ionescu: Biografii romanţate ale împăraţilor romani s-au scris puţine în lume
- SANTIER LITERAR – Alexandru Stanciulescu-Bârda: „Martirul“
- În China, Aurel Anghel scrie o altă carte despre China
- Valentina Becart : Câteva gânduri alăturate volumului “Două lacrimi de cer”
- CARTI DE ALTADATA, DE AZI SI DE MAINE – N. N. Negulescu: „Cărţi scrise şi pregătite“
- AUTORUL DESPRE CARTEA LUI – Ionuţ Caragea: „Omul din cutia neagră“
- INTEROGAŢII – Aurel Anghel: „Vom pieri oare, NE vom comprima într-un singur text?“
- PREFATA CA UN CANTEC SOPTIT -Nicolae Nicoara- Horia : “Cantec la marginea lumii ”
- SCRIITORI DE PRETUTINDENI -Valeria Mocănaşu: „Il sapore della mia terra“ (Savoarea pământului meu)
- “CARTI CU PRIETENI “- Mircea Micu a scris o carte despre Fanus Neagu
- BUCURIA CARTII NOI – Mihail Tănase: „Culorile singurătăţii”
- ANTI-BABEL : Echim Vancea – tradus în limba ucrainiană
- A apărut o nouă carte de Corneliu Florea: POLEMOS
SE ANUNŢĂ O NOUĂ CARTE – Ioan Miclău(Australia): „Arhiva anilor trecuţi“ - Se pregăteşte o nouă antologie de poezie românească: Dan Brudaşcu o va „înveştmânta“ în limba coreeană!
- Loredana A. Ştirbu despre prima ei carte : “Călătorie în Regatul Cuvintelor Cameleon “
- Un fragment din noul volum „Galeria cu ploşniţe“ de Aurel Anghel: „Dragoste pe oase goale“
- Victoria Milescu a publicat recent o carte bilingvă de poezie; iată opinia ei despre această opţiune
- Ce mare lucru ar fi dacă am găsi azi o astfel de carte scrisă în urmă cu câteva sute de ani
Aurel David şi cartea care i-a apărut recent - Radu Vida: ”AEDICULUM PENTRU VOCILE LUMII” – Apariţia unei antologii importante, opera lui Dan Brudaşcu
- Scriitorul Cristian Petru Balan a publicat un ghid de conversaţie român-latin
- Dr. Dan Florian Samarescu(Germania) – „Mai degrabă – un scriitor politic“
Adrian Munteanu: „Un nou volum «Ferestre în cetate» (sonete 4)“
Mai e puţin până la momentul lansării celui de-al patrulea volum de sonete. După “Tăcerea clipei” ( Sonete 1), Arania, 2005, “Casa fără ziduri” (Sonete 2), Arania, 2006, “Paingul Orb” (Sonete 3), Arania, 2007, a venit monetul să apară “Ferestre în Cetate” (Sonete 4), la aceeaşi editură braşoveană Arania, cu o tradiţie de 18 ani în domeniu editării de cărţi. De această dată volumul este dedicat Braşovului, oraşul meu natal, conţinând 88 de sonete, cu tot atâtea locuri specifice burgului care mi-a vegheat devenirea. Emoţia momentului este amplificată de faptul că de curând am preluat editura ARANIA, în calitate de unic asociat, iar volumul de care am pomenit este primul apărut sub noua conducere. Lansarea este preconizată să aibă loc în 4 septembrie, la librăria Şt.O. Iosif din Braşov şi va fi urmată a doua zi, 5 septembrie, ora 17, la Muzeul Casa Mureşenilor din Piaţa Sfatului, de un recital de muzică şi poezie împreună cu cvartetul Gaudeamus al Filarmonicii din Braşov. Partea de poezie va cuprinde sonete din volumul proaspăt lansat, în interpretarea autorului, încercând să valorific astfel şi disponibilităţile interpretative pe care le-am manifestat de mult. Pot dezvălui de pe acum că viitorul volum de sonete, al cincilea, va ieşi anul viitor si va fi o integrală a Psalmilor. Vă ofer, în premieră, unul dintre sonetele cuprinse în volumul “Ferestre în Cetate”. >>>>
Ioana Stuparu: „Scriu ce şi cum îmi dictează sufletul“
« Tovarăşi de ultimă zi » si « Vera » Acestea sunt titlurile celor două romane care se află pe masa mea de lucru. Sper să spun în curând: “Gata, sunt bune de tipar”. Care va fi primul? Încă nu ştiu. Amândouă înseamnă pentru mine foarte mult. Piesa de teatru, dramă în trei acte intitulată “Directoarea”, trebuie s-o mai trec încă o dată pe sub lupa exigenţei. Scriu de toate, atâta timp cât izvorul inspiraţiei mă poartă pe ale sale valuri. Scriu ce şi cum îmi dictează sufletul, bobiţa de nisip iubitoare de semeni, mărturisitoare de Dumnezeu. Scriu proză scurtă, versuri, cronici ale diverselor evenimente, povestiri pentru copii. Scriu în special pentru copiii preşcolari povestiri în versuri, la care am facut şi ilustraţiile, sperând ca aceste cărticele de colorat să ajungă cât mai repede la îndemâna celor mici. >>>>
Gheorghe Postelnicu: „Drăguţa“ – din „minunata Adela“
Eu scriu după principiul ignoranţei totale în privinţa motivaţiei personajelor mele, recunoscând ca autor că sunt tare dezorientat. Personajele se cer complicate, complexe, ceea ce le reduce la absurd, deoarece mediul în care trăiesc şi gândesc – cel rural – nu este unul inedit ci banal, banal. Într-adevăr, ele şi-ar dori o organizare formală superioară, tinzând continuu spre ea, cu toate acestea, şlefuiesc conţinuturi străvechi transmise de la tată la fiu, de la mamă la fiică, de la model la copie, se mişcă într-un cadru mai curând bogat în pretexte, într-un univers convenabil din care îşi extrag poezia. Poate că, fără să-mi dau seama, realul se supradotează, dar intenţia mea sinceră este doar să-i dau ceva prestigiu banalului.
O, dacă vreodată…
Drăguţa Marin coboară dintr-un Audi. Numai bărbaţii dacă m-ar vota şi aş fi câştigătoare. Ca dansatoare în Grecia, bunăstarea ei începuse din partea de jos a corpului şi îi cuprinsese treptat-treptat pieptul, gâtul, faţa. Civilizaţia ajunsese până la unghii, lungi, sclipitoare, curate. >>>>
Petre Bucinschi: Pe masa mea de lucru se află noul meu roman intitulat „Păpuşile se răzbună“
La masa mea de scris, în faţa calculatorului, mă simt una din acele victime fericite ale scrisului. Scriu zilnic, ca un exerciţiu, dar asta nu înseamnă că tot ce scriu, public. Tehnica a evoluat atât de mult încât astăzi se scrie direct pe calculator, o fac şi eu, dar nu întotdeauna. Coala albă de hârtie pe care pixul scrie singur ca un autodicteu îmi face plăcere. Recunosc, sunt şi zile când inspiraţia nu vine, atunci prefer să fac cu totul altceva, să citesc, să mă plimb şi să aştept inspiraţia să-şi anunţe sosirea printr-un telefon sau… De obicei, îmi place să scriu noaptea, nimic nu mişcă, nimic nu se aude, mă cufund într-o linişte totală în care îmi găsesc gândurile, ideile vin de la sine, cuvintele curg. Alteori mă scol dis de dimineaţă, îmi fac toaleta, o felie de pâine prăjită cu unt, o cafea sau o cană de ceai şi iau loc la masa de scris. Eeei! Într-o zi ca asta a scrie e ceva mai dificil. Zgomotul străzii mă deranjează iar atunci când soarele îmi bate prin geam pe birou, inima îmi dă ghes să ies afară. >>>>
Octavian Sarbatoare: „Iubire în India“
Sumar şi reflecţii ale autorului asupra prozei romantice IUBIRE ÎN INDIA apărută în anul 2007 în Australia şi România ca volum omagial la centenarul naşterii lui Mircea Eliade
Proza romantică Iubire în India a apărut în Australia la Editura Sarbatoare Publications din Sydney, precum şi în România la Editura Flori Spirituale din Deva. Deşi lectura ei ar fi mijlocul cel mai potrivit pentru a intra în ţesătura de idei spirituale, totuşi pentru cei care din diferite motive nu au parcurs-o este necesar un sumar. Totodată autorul are prilejul de a reflecta asupra ideilor şi sintetiza noţiunile principale pertinente scrierii.
Tematica prozei se doreşte, mai presus de toate, să ofere o înţelegere a transcendenţei sufletelor şi o metodologie aplicativă privind iubirea dintre sufletele perechi, sufletele îngemănate. Ideea milenară de samsara, reîncarnare şi transcendere a sufletelor, în tradiţia hindusă, este folosită în cazul scrierii pentru a crea un mod specific de a trăi iubirea în timpurile moderne. În acest sens se răspunde la întrebări esenţiale. >>>>
Trei scriitori vorbesc despre atelierul lor literar:Mary Deca ,Florinel Agafitei si Cristina Gabriela Nemeş
# Mary Deca: Romanul de 800 de pagini pe care il redactez acum, reda povestea de dragoste dintre un tanar medic si o tanara saraca desi este mostenitoarea de drept a domeniului Caracuda.Cartea se numeste chiar Caracuda iar actiunea se petrece, mai bine zis incepe in timpul domniei lui Vladislav al-II-lea.Intreaga poveste este tesuta pe marginea evenimentelor istorice din acea perioada.Vorbesc si despre epidemia de holera care a zdruncinat Valahia precum si despre primul mare cutremur ce a avut loc in Romania , in acea vreme.Intre anii 1802 cand au fost facute primele mari descoperiri monetare ale Tezaurului Aulic din muntii Orastiei si pana in 1812, se extinde subiectul romanului meu
#Florinel Agafitei: Am definitivat deja a noua carte personală, după un lung travaliu; cartea se numeşte COMPENDIU DE METAFIZICĂ INDIANĂ – pentru prima dată, de la Sergiu Demetrian încoace propunem, între alte capitole interesante, unul ce tratează în amănunţime poemul Ramayana; mai departe, avem în lucru o carte care are drept cuprins un proiect ambiţios: adunarea în paginile unei singure cărţi a tuturor marilor nume de orientalişti din spaţiul românesc, din ultimele trei veacuri; cartea se numeşte PIONIERI, CLASICI ŞI EPIGONI AI ORIENTALISMULUI ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC; în fine lucrăm în paralel, atunci când timpul ne permite, un roman care are drept titlu :”ULTIMA SIRENĂ”. >>>>
Sorin Cerin: „Despre mine până la «Iubire»“
În „Iubire” am încercat să îmbin poezia cu filozofia, scriind majoritatea paginilor înt-o proză poetică.Cred că este cartea care mă reprezintă cel mai bine atât pe mine cel de acum cât şi pe mine cel dintotdeauna.Un romantic întârziat dar şi un filozof care vede în profunzimea spirituală, una din dimensiunile existenţei noastre.Nu ştiu cum am ajuns să aleg o asemenea carieră în literatură şi filozofie.M-am născut la Baia Mare, pe vremea aceea nu mă chema Cerin ci Hodorogea.Purtam numele unui individ care nu era tatăl meu natural şi care în copilăria mea s-a dovedit a fi o brută ieftină care-şi arăta supremaţia faţă de un copil lipsit de apărare.Norocul meu a fost că m-a luat bunicul sub ocrotirea lui.Era preot, la Şilindru,un sat maghiar de lângă Oradea,unde se vorbea doar această limbă şi de aceea la început nu cunoşteam deloc limba română.Pe urmă s-a mutat la Săuca undeva în judeţul Satu Mare.Parohia unde mi-am petrecut cea mai frumoasă parte a copilăriei mele fiind şi casa în care copilărise poetul maghiar Kolcsey Ferencz după versurile căruia e scris imnul Ungariei de azi.Primul meu debiut literar a fost o poveste pe care am compus-o la Săuca şi avea ca subiect Sânzienele.Obişnuiam să merg pe câmp cu un păstor,baciul Szilagy care ştia o mulţime de poveşti.Imi explica despre palatul de cleştar al Sânzienelor,despre iarba fermecată şi altele.Visam cu ochii deschişi.După câţiva ani bunicul s-a mutat la catedrala din Baia Mare unde slujea,iar eu îmi continuam studiile. >>>>
Ion Gabriel Puşcă: „Răsărit în vest“, autor Lia Romanov, carte în curs de apariţie la Editura ZIP
„Răsărit în vest” este un amalgam de experienţă, cercetare şi autoobservare este o carte în care se surprind probleme mari – permiteţi-mi să spun noţiuni esenţiale – pe care mulţi nu îndrăznesc să şi le pună sau la care cei mai mulţi nu pot ajunge niciodată :
” Ce ar fi moartea fără viaţă sau invers? ” Lia Romanov este autorul ultralucid, pentru care fiecare lucru are o explicaţie; la temelia fiecărei scrieri stă logica. Dincolo de logică, începe universul unui scriitor inovator, al unui scriitor care frapează prin libertatea cuvintelor şi, de asemenea, prin convingerea completată de argumentarea solidă cu care îşi susţine opiniile. Argumentarea ajunge, după cum însăşi autoarea punctează, până la explicare, ea menţionând că a oferit textului „în ansamblu un aspect bolnăvicios de fişă medicală, rupând bucăţi din mine pentru nu ştiu care motiv. » >>>>
Nicolae Rotaru: „Al şaselea simţ“
Nu demult s-a lansat cartea a noua a colectiei „Biblioteca Jandarmului” a scriitorului NICOLAE ROTARU intitulata „Al saselea simt” tiparita la Editura MIRA. Prefatat de numarul doi al Internelor, Anghel Andreescu , volumul prefatează, ca in fiecare an, doua evenimente: aniversarea Zilei oamenilor de arme şi pe cea de nastere a autorului. Alcatuit din două parti, volumul contine proze de tip policier şi povestiri inspirate din imediatetea noastra euro-atlantica, mai ales din mediul rural argesean caruia ii apartin autorul si prefatatorul cartii. Printre invitatii de onoare, prieteni si prefatatori ai volumelor anterioare ale colaboratorului nostru, scriitorul, jurnalistul si magistrul militar Nicolae Rotaru, se numara: I.D.Balan, R. Carneci, St. Cazimir, N. Dragos, P.Everac, I. Horea, C.Leu, D.T.Popa, D.R.Popescu, Fl. Popescu, St.Mitroi, G.Sovu. >>>>
Doi poeţi despre atelierul lor literar:Olga Alexandra Diaconu si Dumitru Jompan
Olga Alexandra Diaconu :In prezent, lucrez la un volum de poezie mistica, intitulat Nastrapa nevazuta, dupa ce in luna iunie am publicat la Editura on-line volumul de poezii de dragoste, intitulat Zbor de dragoste tarzie.
Dumitru Jompan : Anul acesta mi-au apărut Corul Catedralei „Sfântul Gheorghe „ din Caransebeş (1924- 2OO1),Editura Diecezană,123 pag. şi Dumitru Jompan,Corespondeţa,vol.I (A-C) ,Editura Banatul Montan,395 pag.Sper să-mi apară curând: vol.II (D-I ) din Corespondenţă şi vol.II K-R din Coruri din Banat. Anul viitor intenţionez să tipăresc o plachetă cu noile poeme intitulată Piatra de hotar ,vol.III cu Coruri din Banat şi Corespondenţa-Dumitru Jompan literele S-Z,respectiv J-P.Vă mulţumesc pentru interesul manifestat faţă de modesta mea activitate scriitoricească. >>>>
Maria Eugenia Olaru: „Cortul de lână“
Volumul de proză „Cortul de lână” – autor Maria-Eugenia Olaru apărut în anul 2007, reprezintă o perioadă de creaţie de aprope zece ani. Titlul volumului face referire la „Cortul adunării” cel acoperit cu piele şi învelitoare de lână, alcătuit conform poruncii Dumnezeieşti, ca loc de naşatere, trăire şi refugiu de restrişte pentru fiecare creştin. Ca loc de viaţă şi moarte!
Începută pe colţul mesei din bucătărie, cartea acesta, a trecut, împreună cu autorul, prin toate meandrele istoriei postcomuniste , trecând prin perioade de grele încercări sau uşoare relaxări şi sfârşită fiind pe ecranul noului computer. S-ar putea spune că nimic nu este interesant, pănă acum. Totuşi drumul de la colţul mesei până la monitorul LCD a fost străbătut împreună cu o întreagă naţiune, prin frământări, îndoieli, lupte politice, lupte pentru supravieţuire, adevăruri, minciuni, dureri, bucurii, rate, credite, sosiri ale minerilor, vizite ale unor mari preşedinţi ai lumii, vizita Papei Ioan Paul al II-lea, toate trecute cu o viteză uluitoare. Toate acestea aducând emoţii, spaime, noi atitudini , o reabordare a unui nou stil de viaţă, explozia libertăţii cuvântului, reaşezarea valorilor personale, colective şi sociale. >>>>
Mihaela Mănescu: „Portret de femeie bizantină“
Daca viziunea crestina asupra familiei a reusit sa influenteze in mare masura legislatia imperiala, nu acelasi lucru poate fi spus despre situatia femeii. In Biserica, la fel ca si in societatea romana, femeia era privita in continuare ca o fiinta slaba fizic si uneori periculoasa pe plan moral, care ar fi putut deveni in mod usor victima a ispitelor si pacatelor.
Dar, in vreme ce invatatura crestina sustinea ca femeile, la fel ca si barbatii, trebuiau si puteau sa incerce sa depaseasca slabiciunile lor fizice si morale, cu ajutorul Duhului Sfant, opinia publica si legislatia imperiala continuau sa considere femeia ca fiind o creatura slaba si fara importanta din punct de vedere socio-legal. Sa surprinzi femeia si evolutia sa intr-un imperiu ce s-a nascut odata cu acceptarea crestinismului ca religie licita este o experienta mai mult decat interesanta. >>>>
UNIVERSUL CĂRŢILOR * scriitorii despre cărţile lor 